Informatii utile
-
ÎnÅ£epăturile de insecte sunt potenÅ£ial dăunătoare pentru organism, prin injectarea unor substanÅ£e veninoase, iritante sau prin dezvoltarea unor infecÅ£ii ca urmare a deschiderii accesului bacteriilor/microbilor/viruÅŸilor către organism, prin intermediul înÅ£epăturii. Dintre bolile cauzate de înÅ£epăturile de insecte amintim:Impetigo, Boala Lyme, Urticaria ÅŸi edemul alergic. Impetigo Anumite infectii sunt dezvoltate mai usor de copii deca...Citeste tot articolul »
-
Razele X au dezvaluit structura unei proteine care arata modul in care miros insectele, relateaza BBC News. Proteina, gasita in antenele moliei viermelui de matase, ajuta la detectarea feromonilor (substante chimice, biologice active secretate de insecte care influenteaza procesul de dezvoltare si comportamentul altor indivizi). Descoperirea exacta a modului in care insectele miros aceste chimicale ar putea dezvolta noi metode de controlare a pestelor si insectelor daunatoare oamenilor...Citeste tot articolul »
-
Generalitati Capusele sunt insecte parazite ce populeaza suprafata corpului (sunt ectoparaziti). Majoritatea se gasesc pe tegumentele mamiferelor (sau in blana lor), pe pielea pasarilor sau, mai rar, a reptilelor. Capusele fac parte din aceeasi clasa de insecte cu scorpionii si paienjenii - arahnide, din subclasa acarieni. Sunt paraziti hematofagi (se hranesc cu sangele gazdelor) si populeaza o singura gazda timp de cateva cateva zile, daca nu sunt indepartate. Cele mai multe cazuri ap...Citeste tot articolul »
-
TANTARII Å¢ânÅ£arii sunt paraziÅ£i ubicuitari si constituie vectori ai malariei, filariozei, febrei galbene, febrei denga si ai encefalitelor. ÎnÅ£epăturile de Å£ânÅ£ari provoacă aproape întotdeauna o reacÅ£ie de apărare din partea organismului care se manifestă prin înroÅŸirea pielii ÅŸi formarea unei umflături iritante. În cazuri speciale, se produc leziuni ÅŸi infecÅ£ii cauzate de infectarea prin scărpinare, sau chiar febră. Manifestările pot...Citeste tot articolul »
-
SERPI Muscatura de sarpe cu injectarea de venin in organism, se depisteaza in cazul inconstientei victimei, dupa urmele locale (forma dintilor sarpelui) din care uneori se pot scurge picaturi serosanguinolente. Aceasta muscatura provoaca durere puternica si edem dureros in jurul leziunii, care va avea culoare violacee ce va cuprinde o portiune intinsa din membrul afectat. Exista insa si posibilitatea ca serpii sa produca muscatura fara a introduce veninul in plaga, iar in acest ca...Citeste tot articolul »
-
Zece adevăruri incredibile despre dăunători 1. Furnicile iubesc o masă distinsă: Exista o anumită specie de furnici cărora le plac mesele bine pregătite: furnica din specia Dalmatie îÅŸi mestecă mâncarea dorită în bucăţele foarte mici după care le lasă pe o suprafaţă fierbinte pentru ca acestea să se coacă la soare. 2. CârtiÅ£a ÅŸobolan es...Citeste tot articolul »
-
Din cauza faptului ca mijloacele de transport moderne sunt foarte eficiente, o multime de insecte migreaza spre locuri noi, unde se aclimatizeaza conditiilor locale, cauzand probleme inimaginabile pentru populatia locala, desi se afla la mii de kilometri de locul de origine. Faptul ca nu au niciun fel de dusmani care sa le consume rezulta in dezastre biologice inimaginabile. Containerele pentru transporturile aeriene sau maritime stau zile intregi pe cheiuri asteptand sa fie inca...Citeste tot articolul »
-
Acarienii din praf ( Dermatophagoides sp. ) Aspect: 0, 2 – 0, 4 mm lungime; culoare albă; corpul rotund; animalele adulte ÅŸi nimfele prezintă 4 perechi de picioare, cum este specific arahnidelor; larvele au aproximativ 0, 1 mm lungime ÅŸi posedă numai 3 perechi de picioare. Biologie: O femelă acarian depune zilnic 1-2 ouă, având dimensiuni până la 0, 4 mm fiecare, din care ies larvele cu ÅŸase picioare. Astfel în decursul vieÅ£ii unei femele adult...Citeste tot articolul »
-
Acarianul găinilor ( Dermanyssus gallinae ) Aspect: masculii au aproximativ 0, 7 mm lungime; femelele au aproximativ 1, 1 mm, iar după ce se hrănesc cu sânge ele pot ajunge la 2 mm lungime; masculii au culoarea albă până la gri; femelele capătă o culoare roÅŸie sau gri — neagră, după ce se hrănesc cu sânge; constituÅ£ia corpului are o formă ovală, asemănătoare unui ou; larvele ÅŸi nimfele sunt albe până la gri. Biologie: O femelă depune a...Citeste tot articolul »
-
Aspect: femela are 0,32-0,35 mm lungime; masculii au 0,28 – 0,35 mm lungime; corpul, maxilele gurii ÅŸi extremităţile par a fi lipsite de culoare sau sunt, în cazuri rare, uÅŸor maronii; partea posterioară a corpului este acoperită de peri lungi ÅŸi deÅŸi. Biologie: Femela depune circa 60 de ouă pe zi într-un strat deja mucegăit. In total, o femelă depune aproximativ 500 de ouă. Depunerea ouălor are loc la temperaturi între 8 ÅŸi 35° C ÅŸi la o ...Citeste tot articolul »
-
Acarianul făinii ( Acarus siro ) Aspect: femelele au 0, 35 – 0, 65 mm lungime, iar masculii au 0, 32 – 0, 46 mm lungime; sunt de culoare albă, asemănătoare cu cea a laptelui; picioarele ÅŸi maxilele aparatului bucal sunt roÅŸiatice; corpul este rotund ÅŸi acoperit cu Å£epi rari ÅŸi mici; la capătul părÅ£ii posterioare sunt inserate, ca o coadă, două perechi de fire lungi; animalele adulte ÅŸi nimfele (pupele) prezintă patru perechi de picioare, cum este specific ara...Citeste tot articolul »
-
Carii de lemn ( Anobiidae ) În Europa centrală ÅŸi de Est apar circa 76 de specii din această familie, care sunt dăunători tipici ai lemnului. Aspect: în funcÅ£ie de specie au 1, 5 – 6 mm lungime; ca ÅŸi trăsătura caracteristică tuturor speciilor, este faptul că pot să-ÅŸi ascundă capul sub platoÅŸa gâtului, aÅŸa că par, la prima vedere, ca ÅŸi cum ar avea platoÅŸa trasă peste cap, sub forma unei glugi; corpul este cilindric ÅŸi aripile (elitrele) ac...Citeste tot articolul »
-
CăpuÅŸa Ixodes ricinus Aspect: 2, 5 – 4 mm lungime; femelele sunt de obicei mai mari decât masculii; după o perioadă în care se hrănesc cu sânge, femelele ajung până la 14 mm lungime ÅŸi la o greutate de 500 de ori mai mare decât cea iniÅ£ială; corpul este, în mod tipic, compus din două segmente ÅŸi are culoarea roÅŸu — maro, galben — maro sau gri — maro; capul, maxilele aparatului bucal ÅŸi cele 4 perechi de picioare ...Citeste tot articolul »
-
CărăbuÅŸii din familia Scarabaeidae Sub această denumire sunt cunoscute mai multe specii de gândaci din familia Scarabaeidae. Cele mai importante specii din Europa centrală ÅŸi de est sunt cărăbuÅŸul de mai (Melolontha melolontha) ÅŸi cărăbuÅŸul de pădure (Melolontha hippocastani). Ceva mai rar poate fi întâlnit în aceste zone ÅŸi cărăbuÅŸul Melolontha pectoralis. Aspect: 20-30 mm lungime; capul, platoÅŸa gâtului ÅŸi partea posterioară a corpu...Citeste tot articolul »
-
Ciupercile de mucegai Ca ciuperci de mucegai este cunoscută o grupă întreagă heterogenă de ciuperci (fungi), care formează hife ÅŸi spori specifici. Ciupercile de mucegai pot creÅŸte relativ repede si se hrănesc heterotrof. Biologie: Ciupercile de mucegai sunt o parte natural încorporată în mediul nostru înconjurător. Miceliile acestor ciuperci cresc pe o varietate de substraturi diferite, ca organisme saprobionte sau parazite. Ciupercile tinere formeaz...Citeste tot articolul »
-
CoropiÅŸniÅ£a ( Gryllotalpa gryllotalpa ) Aspect: 40-60 mm lungime; corpul este de culoare maro închis; constituÅ£ia corpului se aseamănă mai mult cu cea a unui rac decât cu cea a unei insecte, din cauza platoÅŸei gâtului, care este lungă ÅŸi robustă; capul, privit de sus, are un aspect triunghiular; pe el sunt inserate două antene relativ scurte, filiforme, compuse din mai multe segmente; picioarele anterioare sunt astfel modificate, pentru a servi la săpătur...Citeste tot articolul »
-
GărgăriÅ£a fasolei ( Acanthoscelides obtectus ) Aspect: 2, 5 – 4 mm lungime; culoare galben-verzuie până la maroniu; capătul părÅ£ii posterioare este acoperit cu peri galben — roÅŸii; picioarele au culoarea roÅŸie — maronie; constituÅ£ia corpului este alungită ÅŸi ovală; partea anterioară este, în comparaÅ£ie cu cea posterioară, ceva mai ascuÅ£ită; aripile nu acoperă partea posterioară a corpului în întregime ÅŸi prezintă dungi longi...Citeste tot articolul »
-
Sub denumirea de micoze ale plantelor se înÅ£eleg boli ale plantelor cauzate de ciuperci. Există numeroase ciuperci, ce acÅ£ionează patogen asupra plantelor ÅŸi care au diferite cerinÅ£e în ceea ce priveÅŸte mediul în care se formează. Când se vorbeÅŸte despre viroze ale plantelor, este vorba despre boli ale acestora, care sunt cauzate de niÅŸte viruÅŸi. Bacteriozele sunt boli ale plantelor, ce apar datorită unor bacterii. Făinarea frunzelor ( Erysiphaceae ) ...Citeste tot articolul »
-
Gândacul din Colorado ( Leptinotarsa decemlineata ) Familia: Chrysomelidae (gândaci de frunze). Aspect: 6-15 mm lungime; corpul este de culoare galbenă; pe platoÅŸa gâtului prezintă niÅŸte pete negre; elitrele acoperă întreaga parte posterioară a corpului ÅŸi au desenate pe ele 10 dungi longitudinale; pe cap este inserată o pereche de antene compuse din mai multe părÅ£i; larvele lungi de aproximativ 15 mm sunt arcuite rotund ÅŸi au culoarea corpului porto...Citeste tot articolul »
-
Gândacul roÅŸcat al făinii ( Tribolium castaneum ) Aspect: 2, 5 – 4 mm lungime; culoare roÅŸu deschis spre maro; gândacii au forma corpului îngustă ÅŸi alungită; aripile (elitrele) prezintă niÅŸte dungi longitudinale ÅŸi linii fine punctate; ele acoperă partea posterioară a corpului în totalitate; antenele, împărÅ£ite în mai multe segmente, se termină în formă de măciuca compusă din trei părÅ£i ÅŸi care este foarte clar delimita...Citeste tot articolul »
-
Fluturi de noapte ( Noctuidae ) In familia fluturilor de noapte intră mai multe specii de fluturi (lepidoptera), ale căror omizi se hrănesc cu plante tinere. Specii importante ce apar în grădini, sunt buha verzei. (Mamestra brassicae), fluturele de noapte Lacanobia oleracea, buha semănăturilor (Agrotis segetum), fluturele/ buha gama (Autographa gamma) ÅŸi fluturele Noctua pronuba. Aspect: Insectele adulte sunt fluturi de noapte tipici, în general de culoare gri; aripi...Citeste tot articolul »
-
Gândacul tutunului ( Lasioderma serricorne ) Aspect: 2-4 mm lungime; culoare roÅŸie — maronie până la galben — maronie; corpul oval; capul este situat sub platoÅŸa gâtului, care îl acoperă ca o glugă; aripile (elitrele) acoperă partea posterioară a corpului în întregime ÅŸi prezintă puncte dispuse neregulat; întregul corp este acoperit de peri mici ÅŸi gri; antenele compuse din mai multe părÅ£i sunt serate spre interior; larvel...Citeste tot articolul »
-
Furnicile ( Fomicidae ) Furnicile sunt niÈ™te fascinante insecte sociale, ce trăiesc într-o comunitate bine organizată. Din punct de vedee evolutiv È™i biologic , furnicile sunt o grupă de insecte foarte eficiente, ce sunt răspândite în aproape toată lumea. În prezent sunt cunoscute în detaliu circa 9600 de specii . ExperÈ›ii aproximează că sunt în jur de 15000 de specii în toată lumea. În Europa centrală È™i de est t...Citeste tot articolul »
-
Furnica Lasius brunneus Aspect: regina are 6,5 – 8 mm lungime, lucrătoarele au 2,5 – 4 mm lungime, iar masculii – 4-5 mm lungime; toracele este galben — maro, capul este maro — arămiu, iar partea posterioară a corpului (abdomenul) este de culoare închisă până la castaniu închis; furnicile, ce se reproduc sexuat, au aripi; corpul este clar împărÅ£it în cap, piept ÅŸi partea posterioară ÅŸi are 6 picioare lungi ÅŸi subÅ£iri...Citeste tot articolul »
-
Gândacul Niptus hololeucus Aspect: 2, 6 – 4, 6 mm lungime; culoare maro — aurie; corpul are forma unei bile ÅŸi este foarte asemănător cu cel de păianjen; platoÅŸa gâtului are numeroase striaÅ£ii ÅŸi se îngustează spre partea din spate; aripile (elitrele) sunt acoperite cu peri deÅŸi, având o nuanţă de galben ca cea a bronzului; antenele compuse din mai multe segmente sunt relativ lungi ÅŸi nu se termină în formă de măciucă; larvele...Citeste tot articolul »
-
Furnica neagră mică ( Lasius niger ) Aspect: regina are 8 – 9 mm lungime, furnicile muncitoare au 3-5 mm lungime, iar masculii – 3,5 – 4,5 mm lungime; au culoarea maro până la negru; furnicile care se înmulÅ£esc sexuat, au aripi; corpul se împarte clar în cap, piept ÅŸi partea posterioară ÅŸi are 6 picioare lungi ÅŸi subÅ£iri; furnicile au peri de culoare argintie pe suprafaÅ£a corpului; cleÅŸtiÅŸorii (mandibulele) aparatului bucal sunt pute...Citeste tot articolul »
-
Gândacul capucin sau cariul cerealelor ( Rhizopertha dominica ) Aspect: 3-4 mm lungime, culoare roÅŸu-maro până la maro închis; corpul cilindric; platoÅŸa gâtului este dispusă pe partea anterioară a corpului, este acoperită de structuri zimÅ£ate ÅŸi trasă peste cap precum o glugă; după platoÅŸa gâtului, corpul se îngustează foarte mult; aripile (elitrele) acoperă întreaga parte posterioară ÅŸi prezintă linii punctate ÅŸi dese, ÅŸi niÅŸ...Citeste tot articolul »
-
Furnicile din familia Camponotus sp. Aspect: regina are 16 -18 mm lungime, lucrătoarele au 6 -14 mm lungime, iar masculii – 9 -12 mm; este cea mai mare specie de furnici din zonele noastre; corpul este maro închis până la negru; baza părÅ£ii posterioare la C. Ligniperda are culoarea roÅŸiatică până la roÅŸu — maronie, cu peri rari; baza părÅ£ii posterioare la C. Herculeanus este neagră, cu mulÅ£i peri; capsula capului este de culoare neagră ÅŸi are ...Citeste tot articolul »
-
Gandacii de bucatarie Sunt niÅŸte insecte primitive , care mai sunt cunoscute ÅŸi sub numele de „libărci”. Ei au o constituÅ£ie primitivă a corpului, ce s-a schimbat foarte puÅ£in în ultimele 350 de milioane de ani. Corpul lor este aplatizat dorsoventral, ceea ce le permite accesul în fisuri, crăpaturi ÅŸi găuri înguste. Ei posedă trei perechi de picioare bine dezvoltate, cu ajutorul cărora se pot deplasa foa...Citeste tot articolul »
-
Furnica roÅŸie faraon ( Monomorium pharaonis ) Aspect: regina are 3,9 – 4,9 mm lungime, lucrătoarele au 2 – 3,2 mm lungime, iar masculii – 2,9 – 3,4 mm; lucrătoarele au culoarea galbenă ca a chihlimbarului până la galben — portocaliu, ÅŸi o parte posterioară ascuÅ£ită de culoare închisă; suprafaÅ£a corpului este acoperită de peri rari ÅŸi are un aspect mat datorită microstructurii sale fine; regina este maro ÅŸi are pe suprafaÅ£a corpul...Citeste tot articolul »
-
Molia cenuÅŸie a făinii ( Ephestia kuehniella ) Aspect: 10 -14 mm lungime; anvergura aripilor este de 22-28 mm; aripa din perechea anterioară are o culoare albastră până la gri argintiu ÅŸi prezintă 2 linii în zig-zag ÅŸi o serie de puncte închise la culoare aflate pe margine; aripa din perechea posterioară este unicoloră ÅŸi anume gri deschis; larvele (omizi) au 10 -20 mm lungime; au o culoare roÅŸie, verzuie sau gălbuie, având capsula capului, platoÅŸ...Citeste tot articolul »
-
Molia grânelor ( Ephestia elutella ) Aspect: lungimea corpului este de 10 mm; anvergura aripilor este de circa 15-20 mm; aripile anterioare sunt puÅ£in lucioase, gri — maro sau gri — albastre ÅŸi având câte cinci linii transversale, deschise la culoare, cu marginile de culoare închisă ÅŸi uÅŸor zimÅ£ate; aripile posterioare au marginile franjurate ÅŸi sunt gri deschis, argintii sau aurii; larvele ajung la 15 mm lungime ÅŸi sunt în funcÅ£ie de...Citeste tot articolul »
-
Molia minieră ( Cameraria ohridella ) Aspect: 4-5 mm lungime; anvergura aripilor anterioare este de aproximativ 3, 5 mm; aripile anterioare sunt de culoare maro ruginiu până la ocru ÅŸi sunt prevăzute cu dungi negre ÅŸi albe; ÅŸi aripile anterioare ÅŸi cele posterioare prezintă franjuri lungi, care înlesnesc planarea în aer a moliilor. Biologie: Perioada principală de zbor a primei generaÅ£ii coincide cu înflorirea castanilor. Moliile roiesc în spec...Citeste tot articolul »
-
Musca domestică sau de casă ( Musca domestica ) Aspect: 5-8 mm lungime; partea anterioară a corpului este de mioare neagră, având patru dungi încruciÅŸate pe partea din spate; partea posterioară a corpului este gri pe faÅ£a superioară ÅŸi galbenă pe faÅ£a inferioară; corpul este în întregime acoperit de peri; pe cap are doi ochi compuÅŸi (ochi cu faÅ£ete) mari ÅŸi roÅŸii; muÅŸtele de casă au doar o pereche de aripi pentru zbor, cea de a doua servind la s...Citeste tot articolul »
-
Molia de haine ( Tineola biselliella ) Aspect: lungimea corpului este de 6-9 mm; anvergura aripilor este de circa 12 -16 mm; aripile anterioare sunt de culoare maro — auriu ÅŸi sunt franjurate pe marginea posterioară; aripile posterioare au forma unor lanÅ£ete, culoarea gri — galbenă ÅŸi prezintă de asemenea franjuri pe marginea posterioară; restul corpului la moliile adulte este de culoare maro — aurie; larvele (omizile), la scurt timp înainte de transformarea...Citeste tot articolul »
-
Musca drosofilă sau de fructe (musca beÅ£ivă) ( Drosophila sp. ) Aspect: 1-6 mm lungime; are culoarea galben — maronie ÅŸi prezintă niÅŸte inele negre pe partea posterioară a corpului; pe cap are ochi compuÅŸi (ochi cu faÅ£ete) roÅŸii; ca toate dipterele, ea are o singură pereche de aripi de zbor, cea de-a doua având rol în echilibrare. Biologie: MuÅŸtele drosofile îndeplinesc un ritual de împerechere înainte de a se reproduce. După un ritu...Citeste tot articolul »
-
Musca sau viermele cireÅŸelor ( Rhagoletis cerasi ) Musca cireÅŸelor se numără printre speciile familiei Tephrididae ÅŸi reprezintă cel mai important dăunător în ceea ce priveÅŸte cultivarea cireÅŸilor. Aspect: 4-5 mm lungime; corpul este de culoare neagră, având o platoşă pe spate, care este galbenă ÅŸi trapezoidală; în zona dorsală a toracelui este inserată o pereche de aripi bine definite, care sunt transparente ÅŸi care prezintă mai multe dungi groase...Citeste tot articolul »
-
Cotarii sau omizile defoliatoare din familia Geometridae In familia cotarilor se încadrează specii din ordinul fluturilor (Lepidoptera), ce aparÅ£in familiei Geometridae. Specii importante în grădină sunt molia verde a stejarului (omida păroasă a stejarului, cotarul verde Operophtera brumata) ÅŸi cotarul brun al pomilor (Erannis defoliaria). Aspect: Cotarul verde al stejarului: masculii au aripi, a căror anvergură este de 22-28 mm; aripile sunt de culoare gri &mda...Citeste tot articolul »
-
Păduchii Å£estoÅŸi ( Coccoidea ) Păduchii Å£estoÅŸi aparÅ£in categoriei păduchilor de plante (Sternorrhyncha), la care femelele au o platoşă tare, bine delimitată, pe spate ÅŸi care sunt împărÅ£iÅ£i în aproximativ 3000 de specii. Păduchii Å£estoÅŸi se subdivid în două grupe: păduchii din familia Diaspididae, la care platoÅŸa poate fi îndepărtată, ÅŸi păduchii verzi din familia Coccidae, la care platoÅŸa este bine prinsă de corpul insectei. Aspect: &...Citeste tot articolul »
-
Păduchele lânos ( Eriosoma lanigerum ) Aspect: 2 mm lungime; corpul are o culoare roÅŸiatică sau maronie; sunt ascunÅŸi într-o substanţă eliminată în timpul creÅŸterii lor, care este albă ÅŸi asemănătoare bumbacului, de aici provine ÅŸi numele păduchilor; dacă păduchele este strivit, din corpul lui Å£âÅŸneÅŸte o substanţă roÅŸu — maronie, asemănătoare sângelui. Biologie: păduchii lânoÅŸi trec ca toate speciile de păduchi print...Citeste tot articolul »
-
Păduchii de frunze ( Aphidoidea ) Păduchii de frunze reprezintă o grupă de insecte ce cuprinde numeroase specii, este încadrată în grupa păduchilor de plante (Sternorrhyncha) ÅŸi se împarte în numeroase familii de păduchi de frunze. Aspect: 1- maxim 7 mm lungime; culoarea corpului este verde, maronie, gălbuie, roÅŸie sau neagră; pe cap sunt inserate maxilele aparatului bucal pentru supt ÅŸi înÅ£epat; trompa de supt constă într-un ÅŸir de Å£...Citeste tot articolul »
-
Acarianul (păianjenul) roÅŸu al pomilor ( Panonychus ulmi ) Aspect: femelele au aproximativ 0,4 mm lungime, pe când masculii sunt ceva mai mici; forma corpului la femele este ovală, iar la masculi este lunguiaţă, asemănătoare formei de pară, deoarece partea posterioară a corpului este ceva mai ascuÅ£ită. Femelele sunt de culoare roÅŸie până la roÅŸu — maronie; masculii prezintă o culoare mai pală, galben — verde până la roÅŸu deschis; pe corp ex...Citeste tot articolul »
-
PloÅŸniÅ£a de pat sau stelniÅ£a ( Cimex lectularius ) Aspect: 4-8 mm lungime; culoare roÅŸu — ruginiu până la maro închis; picioarele ÅŸi antenele sunt gălbui; corpul este aplatizat dorsoventral (spatele ÅŸi abdomenul); aripile au fost reduse la forma ÅŸi dimensiunea unor solzi, care sunt retezaÅ£i la spate; de aceea ploÅŸniÅ£ele de pat nu pot zbura; antenele sunt compuse din patru segmente, având segmentul de bază foarte scurt; stadiile larvare sunt foarte ...Citeste tot articolul »
-
Porumbelul de casă ( Columba livia forma domestica ) Aspect: are o lungime de până la 33 cm; anvergura aripilor este de 63 -70 cm; greutatea este de aproximativ 330 g; culoarea penajului este relativ variabilă; capul ÅŸi gâtul sunt gri — violet; aripile sunt gri albe; în poziÅ£ia de repaus le apar dungi mai închise la culoare; picioarele sunt roÅŸii. Biologie: în timpul ritualului de împerechere, masculul îÅŸi umflă penele ÅŸi danseazÄ...Citeste tot articolul »
-
Puricii ( Siphonaptera ) Aspect: în funcÅ£ie de specie au 1, 5 – 4, 5 mm lungime; corpul este foarte aplatizat lateral ÅŸi are o culoare maro până la roÅŸu — maro; înveliÅŸul corpului constă într-o carapace de chitină; puricii nu au aripi ÅŸi posedă 3 perechi de picioare, ultima pereche compunându-se de fapt din două picioare puternice folosite la sărituri, cu care puricii execută salturi de până la 1 m înălÅ£ime. Această...Citeste tot articolul »
-
Åžoarecele de casă ( Mus musculus ) Aspect: lungimea cumulată a capului ÅŸi a corpului este de 7-11 cm, lungimea cozii este de 7-10 cm; greutatea sa este de aproximativ 20 -25 de grame; partea superioară a corpului are o culoare gri până la gri — maroniu; abdomenul este colorat maro deschis sau albicios; coada lungă este acoperită de solzi în formă de inele ÅŸi este numai răzleÅ£ prevăzută cu păr; animalele tinere sunt la naÅŸtere lipsite de blană, oarb...Citeste tot articolul »
-
Sobolanul cenusiu(Rattus Norvegicus) Aspect: lungimea cumulată a capului ÅŸi a trunchiului este de 21-28 cm, lungimea cozii este de 17 – 25 cm; greutatea este de 250 – 550 g; partea superioară ÅŸi părÅ£ile laterale ale corpului simt de culoare maro — cenuÅŸie ÅŸi abdomenul este gri — alb; coada este acoperită de solzi în formă de inele; urechile sunt mici ÅŸi rotunde în comparaÅ£ie cu cele ale ÅŸobolanului de casă (Rattus rattus); puii sunt, dup...Citeste tot articolul »
-
Å¢ânÅ£arul sau gnatul ( Culex pipiens ) Aspect: lungimea corpului este de 3, 5 – 5mm; corpul are o constituÅ£ie fragilă ÅŸi o culoare gri maronie; toracele este prevăzut cu dungi longitudinale fine; abdomenul (partea posterioară) are trei linii transversale deschise la culoare; în torace sunt inserate trei perechi de picioare subÅ£iri ÅŸi de asemenea o pereche de aripi înguste ÅŸi lungi; aripile posterioare nu sunt concepute pentru zborul propriu-zis, ci ...Citeste tot articolul »
-
Å¢ânÅ£arii (musculiÅ£ele) ciupercilor ( Sciaridae ) Prin Å£ânÅ£ari ai ciupercilor de înÅ£elege o familie ce cuprinde numeroase specii, din ordinul Diptera, care se încadrează la subordinul Å£ânÅ£arilor (Nematocera). Aspect: 2-5 mm lungime; corpul este subÅ£ire ÅŸi de culoare neagră; în zona toracelui este inserată o pereche de aripi închise la culoare, ce ies bine în evidenţă ÅŸi care prezintă un sistem de nervuri negre ÅŸi vizibile;...Citeste tot articolul »
-
GărgăriÅ£a orezului ( Sitophilus oryzae ) Aspect: 3-3, 5 mm lungime; de culoare maronie, având patru pete de un roÅŸu deschis pe aripi (elitre); forma corpului alungită ÅŸi ovală; capul prelungit cu o trompă; antenele îndoite ÅŸi inserate la baza trompei. Biologie: Femelele îÅŸi depun ouăle în grăunÅ£e de cereale. Mai întâi rod o gaură în sămânţă ÅŸi apoi îÅŸi depun oul înăuntrul ei. în continuare, gaura est...Citeste tot articolul »
-
Gândacul din Surinam sau al orezului ( Oryzaephilus surinamensis ) Aspect: 2-3 mm lungime; corp alungit de culoare gri — maro; partea superioară a toracelui are trei coaste longitudinale vizibile; pe fiecare parte laterală a platoÅŸei gâtului se observă 6 zimÅ£i mici; aripile (elitrele) sunt prevăzute cu niÅŸte rânduri lungi punctate; elitrele acoperă întrega parte posterioară a corpului; antene împărÅ£ite în 11 segmente se termină &ici...Citeste tot articolul »
-
Molia fructelor uscate ( Plodia interpunctella ) Aspect: 4-10 mm lungime; anvergura aripilor este de 13-20 mm; aripile anterioare au vârfurile roÅŸii — arămii, restul aripii fiind de culoare gri deschis până la gri — gălbui; aripile posterioare sunt colorate gri deschis până la gri — gălbui; culoarea larvelor (omizi) depinde de hrană ÅŸi poate fi albă, verzuie sau roÅŸiatică; au două antene lungi ca două fire, compuse din mai multe segmente. ...Citeste tot articolul »
-
Gândacul de făină sau moletul ( Tenebrio mollitor ) Aspect: Gândac relativ mare, cu o lungime de 1,8 cm; partea superioară are culoarea negru-maronie lucioasă, iar partea inferioară e de culoare roÅŸu-maronie; aripile (elitrele) au de-a lungul lor niÅŸte linii punctate ÅŸi acoperă întreaga parte posterioară a corpului; larvele sunt alungite, fusiforme ÅŸi au culoarea galben-maro cu inele mai închise la capătul segmentelor; larvele ajung până la 3 cm...Citeste tot articolul »
-
Gândacul pâinii ( Stegobium paniceum ) Aspect: are 1,75-4 mm lungime, o culoare roÅŸietică-maronie ÅŸi peri mici ÅŸi deÅŸi; aripile (elitrele) , care prezintă niÅŸte rânduri de puncte fine, acoperă întreaga parte posterioară a corpului; platoÅŸa chitinoasă a gâtului are marginea laterală ascuÅ£ită; antenele se termină în trei segmente lungi. Biologie: Femelele depun până la 100 de ouă de circa 0,4 mm pe alimente precum făină, mirod...Citeste tot articolul »
-
Gândacul Carpophilus hemipterus (al fructelor uscate) Aspect: lungime de 2-4,5 mm; de culoare maro închis până la negru; aripile chitinoase (elitrele) acoperă numai parÅ£ial partea posterioară, astfel încât ultimele două segmente ale corpului rămân neacoperite; fiecare aripă are două pete roÅŸiatic-gălbui până la galben; antenele se termină în formă de măciucă de culoare închisă ÅŸi compusă din trei părÅ£i. Biologie...Citeste tot articolul »
-
Rugina determinată de ciuperci Există multe specii de ciuperci ce determină rugina la plante. Cele mai cunoscute exemple sunt rugina perilor, rugina trandafirului, rugina fasolei precum ÅŸi rugina coacăzului. Rugina perilor ( Gymnosporangium fuscum ) Biologie: ciuperca iernează pe vlăstari de ienupăr. în martie/ aprilie apar pe vlăstarii in creÅŸtere pete maronii, ce conÅ£in sporii ciupercii. Sporii sunt răspândiÅ£i cu ajutorul insectelor sau al vântului ...Citeste tot articolul »
-
Mana – ( Peronosporales) Mănările sunt provocate de diverse ciuperci patogene ale plantelor, ce prezintă un comportament dăunător comun, dar care sunt specializate fiecare în anumite plante. Biologie: ciupercile cresc spre deosebire de cele ce cauzează făinarea frunzelor, pe partea inferioară a frunzei, unde se înrădăcinează adânc în textura frunzei prin formarea unor orificii (stomate). Ciupercile se dezvoltă cel mai bine în condiÅ£ii ...Citeste tot articolul »
-
Moliile din familia Yponomeutidae Această familie de molii cuprinde diferite specii din ordinul fluturilor (Lepidoptera), ale căror larve trăiesc în grupuri sub pânzele asemănătoare unor corturi, pe care le produc. Aspect: în funcÅ£ie de specie, au 9-25 mm lungime; moliile sunt albe — gri; aripile anterioare prezintă niÅŸte puncte negre ÅŸi sunt franjurate pe margini; aripile posterioare au culoarea gri; creÅŸtetul capului este acoperit cu peri aspri; pe ...Citeste tot articolul »
-
Gândacii de frunză ( Chrysomelidae – Altcinae ) Aspect: în funcÅ£ie de specie, au 2-4 mm lungime; sunt de culoare galben sau albastru închis până la negru lucios; unele specii prezintă pe elitre dungi galben — negre; forma corpului este alungită ÅŸi ovală ÅŸi rotunjită pe margini; antenele sunt compuse din mai multe segmente ÅŸi sunt filiforme; perechea posterioară de picioare are partea de jos îngroÅŸată (sunt picioare speciale pentru a ...Citeste tot articolul »
-
Acarianul (păianjenul) roÅŸu comun ( Tetranychus urticae ) Aspect: femelele au aproximativ 0,6 mm lungime, iar masculii în jur de 0,35 mm; corpul este de culoare galben deschis, având două pete mari ÅŸi negre pe spate; femelele care iernează au o culoare portocaliu — roÅŸie; insectele adulte posedă 4 perechi de picioare; larvele au 0,15-0,35 mm lungime ÅŸi sunt de culoare gălbuie; larvele mai mature prezintă deja pe spate cele două pete închise la culoare, ...Citeste tot articolul »
-
Păduchele molidului ( Liosomaphis abietina ) Aspect: 1-2 mm lungime; corpul este de culoare verzuie; pe cap sunt poziÅ£ionaÅ£i doi ochi roÅŸii, ieÅŸiÅ£i în afară; păduchii au câte două antene scurte ÅŸi maxilele aparatului bucal sunt folosite la supt ÅŸi înÅ£epat; pe partea posterioară a corpului (abdomen), sunt inserate două apendice tubulare relativ lungi; există ÅŸi insecte înaripate, ÅŸi fără aripi. Biologie: iernarea se realizează în stadiul...Citeste tot articolul »
-
Păduchii de frunze ( Aphidoidea ) Păduchii de frunze reprezintă o grupă de insecte ce cuprinde numeroase specii, este încadrată în grupa păduchilor de plante (Sternorrhyncha) ÅŸi se împarte în numeroase familii de păduchi de frunze. Aspect: 1- maxim 7 mm lungime; culoarea corpului este verde, maronie, gălbuie, roÅŸie sau neagră; pe cap sunt inserate maxilele aparatului bucal pentru supt ÅŸi înÅ£epat; trompa de supt constă într-un ÅŸir de Å£...Citeste tot articolul »
-
MusculiÈ›a albă de seră ( Trialeurodes vaporariorum ) ASPECT : 1-2 mm lungime; are o culoare albă, ca a făinii; în zona dorsală a toracelui este inserată o pereche de aripi albe; corpul È™i aripile sunt acoperite de un praf lipicios È™i fin, care se acumulează în niÈ™te glande speciale; în zona ventrală a toracelui sunt inserate trei perechi de picioare; nimfele pubere se aseamănă la prima vedere cu păduchii lânpÈ™i tineri; iniÈ›ial musculiÈ›ele au trei...Citeste tot articolul »
-
Ordinul Thysanoptera Aspect: au 1-3 mm lungime; corpul este îngust ÅŸi alungit ÅŸi are o culoare galben-maronie până la negru; pe cap se află maxilele aparatului bucal modificate, ce servesc la înÅ£epat ÅŸi supt în scopul hrănirii cu plante; insectele adulte au 4 aripi franjurate pe margini (au cili); pe tarsele picioarelor au gheare rudimentare ÅŸi o vezică mare, de care se folosesc pentru a se hrăni pe verticală din sol. Această vezică este o caracteris...Citeste tot articolul »
-
Monilioza fractigenă – putregaiul fructelor ( Monilia ) In cazul acestei micoze a plantelor se face diferenÅ£a între monilioza ce provoacă putregaiul fructelor ÅŸi cea care se manifestă prin uscarea vârfurilor frunzelor. Biologie: Ciuperca iernează în fructificaÅ£iile sale de rezistenţă, asemănătoare unor mumii, pe crengi, inflorescenÅ£e sau pe sol. Ea îÅŸi răspândeÅŸte sporii cu ajutorul vântului, al insectelor ÅŸi al ploii. Ciupe...Citeste tot articolul »
-
GărgăriÅ£a grâului ( Sitophilus granarius ) Aspect: 5, 1 mm lungime; culoare maro spre negru; corpul se prelungeÅŸte în partea din faţă cu o protuberantă asemănătoare unei trompe; la capătul acestei trompe se află aparatul bucal cu maxilele; antenele sunt îndoite ÅŸi încep la baza trompei; insectele aparÅ£in, din cauza corpului prelungit cu o trompă, familiei gărgăriÅ£elor (Curculionidae); capul ÅŸi platoÅŸa gâtului sunt acoperite de puncte ...Citeste tot articolul »
-
Ca si ceilalti pomi fructiferi, marul cade adesea prada bolilor si parazitilor specifici datorita unei varietati de cauze. Dintre acestea un rol important in procesul de imbolnavire il detin sensibilitatea fiecarei specii, administrarea necorespunzatoare a insecticidelor si lipsa ingrijirii pomului fructifer. Din acest motiv masurile de prevenire si combatere ale afectiunilor constau tocmai in respectarea conditiilor de igiena ale livezii, si in interventia corecta cu substa...Citeste tot articolul »
-
Bacteriozele sunt un alt fel de boli care apar la plante, fiind si ele de mai multe feluri: Putregaiul bacterian al muscatei (Xanthomonas pelargonii) este o bacterioaza care este favorizata de caldura si umiditatea relativa ridicata. Se manifesta sub forma de pete necrotice cu diametrul de 2 - 4 mm, inconjurate de un cerc galben, ingalbenirea frunzelor tinere sau persistenta dupa imbolnavire a frunzelor pe lastari. La taierea lastarului se observa ingalbenirea si brunificarea vaselor con...Citeste tot articolul »
-
Micozele care pot aparea la plante sunt diverse: Mucegaiul cenusiu (Botrytis cinerea) - aceasta boala apare mai ales atunci cand atmosfera este umeda si rece sau ca urmare a unei udari excesive si a unei aerisiri incorecte. Mai intai vor aparea niste pete galbene-albicioase si apoi brune acoperite de un mucegai cenusiu, prafos, care este miceliul ciupercii. Tesutul atacat se inmoaie si putrezeste. Este mai bine sa incercati sa preveniti aceasta boala decat sa o combateti dar dac...Citeste tot articolul »
-
Mana cartofului reprezinta pentru intreaga lume una dintre cele mai distructive boli ale plantelor de cultura, cauzand culturii cartofului pierderi de bilioane de dolari in fiecare an. Patogenul care o provoaca este Phytophthora infestans, determinand boala foliajului si a fructelor, la o serie de specii din Solanaceae , indeosebi la cartof si tomate. Micotoxinele sunt metaboliti fungici, toxici, care adesea se gasesc in produsele agricole cauzand probleme de sanatate vertebratelo...Citeste tot articolul »
-
Molia strugurilor Eudemisul (Lobesia botrana) este un fluture mic, de culoare cenusie, cu aripile dinainte pestrite. Are 3 generatii pe an. Primavara, in luna mai, apar fluturii care se imperecheaza si depun ouale pe bobocii florali, circei si chiar frunze. Omizile aparute se hranesc cu bobocii florali pe care ii infasoara cu o tesatura fina, matasoasa. Omizile din generatia a II-a (de vara) si a IlI-a (de toamna) ataca boabele, pagubele putind fi foarte mari. Pe timp secetos boabele ata...Citeste tot articolul »
-
Multe substante chimice au fost folosite contra unor daunatori din agricultura inca din cele mai vechi timpuri, unele dintre ele fiind produse naturale (sulf, piretru, etc.). Ulterior, necesarul in continua crestere de astfel de produse a condus la dezvoltarea unei industrii de sinteza, care produce o gama extrem de variata de substante denumite generic “pesticide”. Termenul de “pesticide” a fost preluat din limba engleza, in care are sensul de antidaunator, &...Citeste tot articolul »
-
Nimeni nu doreste sa imparta casa cu rozatoare, termite, furnici sau cu alte vietuitoare. Daca ai probleme de acest gen de mult timp si doresti sa controlezi existenta acestor vietuitoare, cel mai bine ar fi sa urmezi un program de management integrat al pesticidelor. Cum functioneaza managementul integrat al pesticidelor? Acest management integrat al pesticidelor se bazeaza pe trei lucruri: monitorizare, momire si inspectiile de deratizare. Pe scurt, acesta este un mod proactiv de ...Citeste tot articolul »
-
Basicarea frunzelor Denumire ÅŸtiinÅ£ifică: Taphrina deformans Raspindire: Originară din Europa, s-a extins mult în toate ţările cultivatoare de piersic. Descriere: Simptome: Ciuperca atacă frunzele, lăstarii tineri ÅŸi în anii favorabili ÅŸi fructele. Pe frunze primele simptome apar la sfârÅŸitul lunii aprilie începutul lunii mai. Parenchimul dintre nervuri, creÅŸte mult mai puternic decât nervurile. Frunzele sunt hipertrofiate ÅŸi au o culoare ...Citeste tot articolul »
-
Coleopterele reprezinta, in mod cert, ordinul cel mai bogat in specii din tot regnul animal, cuprinzand aproape jumatate din speciile cunoscute de insecte. Grupul coleopterelor este remarcabil din punct de vedere al variatiunii formelor si culorilor reprezentantilor sai si concureaza, ca numar de specii, cu acarienii. Caracteristicile comune ale acestor specii sunt aripile anterioare ingrosate (elitrele), care, in stare de repaus, protejeaza, asemenea unor carapace, aripile fine, posterioare. In...Citeste tot articolul »
-
Este binecunoscut faptul ca observarea atenta a morfologiei si comportamentului animalelor a fost in folosul omului. De-a lungul timpului, multe din patentele naturii au fost utilizate in diverse domenii cu maxima utilitate. Organismele vii sunt mai bine adaptate decât omul in ceea ce priveÅŸte conservarea si perpetuarea speciei. Ele sunt copiii naturii si, in lungul proces evolutiv si-au dezvoltat capacitatea de a reacÅ£iona cu exactitate la fiecare schimbare ce se produce in natura. D...Citeste tot articolul »
-
Lipsa conflictelor intre insecte si impartirea pasnica a surselor de hrana intre ele par sa se datoreze unei inventii (telefonul fara fir), pe care, chiar daca au descoperit-o si oamenii, cei din urma nu au reusit sa o foloseasca, la fel ca si gazele, pentru buna intelegere. Astfel, un studiu al unei echipe de la Institutul de Ecologie din Olanda, citat de LiveScience.com, descrie cum folosesc insectele "biotelefonul" pentru a se intelege intre ele. In loc de semnale electrice si un...Citeste tot articolul »
-
Molia de ceara (gaselnita) Este un parazit care nu ataca direct albinele, acestea fiind atacate numai in stadiul de larva. Molia se remarca insa prin pagubele pe care le produce fagurilor de ceara, atat din stupii populati cat si celor de la rezerva, cantitatilor de ceara provenite din fagurii reformati, precum si a puietului de albine. Combaterea moliei in stupii populati : Nu poate fi facuta prin procedee chimice deoarece substantele folosite sunt daunatoare pentru albine. Putem...Citeste tot articolul »
-
Bolile micotice sunt boli infecto - contagioase produse de ciuperci microscopice. In stupi pot exista mai multe specii de ciuperci, insa numai trei dintre acestea sunt patogene pentru puiet si albinele adulte: Ascosphaera apis (ce determina boala ascoferoza sau "puietul varos", Aspergillus flavus si Aspergillus niger (ce determina boala numita aspergiloza sau "puietul pietrificat").Micozele se caracterizeaza prin faptul ca dupa moarte puietul isi pastreaza forma, se mumifica,...Citeste tot articolul »
-
Aethina tumida (Murray)– gandacul mic de stup, face parte din fam. Nitidulidae, ord. Coleoptera, clasa Insecta. Este originar din Africa de Sud si initial traia numai în zonele cu climat subtropical. În 1998 a fost identificat si pe continentul american, în SUA, unde pana in prezent s-a raspandit cu repeziciune în 8 state. S-a observat ca s-a adaptat foarte usor la conditii climaterice noi, deci este posibil sa apara si în alte tari. Consideram oportun ...Citeste tot articolul »
-
Ca urmare a pagubelor cantitative ÅŸi calitative, produse de dunători, pe de o parte s-a mărit numărul tratamentelor chimice de combatere, aspect ce are ca urmare, evoluÅ£ia explozivă a unor dăunători, în paralel cu apariÅ£ia altora care nu erau consideraÅ£i dăunători, iar pe de altă parte s-a redus substanÅ£ial fauna utilă care contribuia la menÅ£inerea în echilibru a populaÅ£iilor de dăunători. Există măsuri generale, legate de lucrările de îngrijir...Citeste tot articolul »
-
Daca dormi in alta parte decat acasa, pazeste-te!. Specialistii vorbesc de o adevarata invazie a plosnitelor, hotelurile si motelurile numarandu-se printre locurile preferate de aceste insecte. Un studiu realizat anul trecut pe mii de firme specializate in combaterea daunatorilor arata ca raspandirea "plosnitelor de pat" ("bedbug" in engleza) este in crestere in intreaga lume, rezultatele specialistilor indicand ca ne-am putea...Citeste tot articolul »
-
Dezinsectia este ansamblul de actiuni prin care se urmareste combaterea artropodelor daunatoare, ce transmit boli infectioase si parazitare, degradeaza produse alimentare si furaje, genereaza disconfort omului si animalelor. Insectele, sub forma adulta sau larvara, infesteaza si infecteaza atât materiile prime, cât si produsele finite din industria alimentara, producând distrugeri, contaminari cu microorganisme si/sau paraziti, care duc la alterari ale acestor pro...Citeste tot articolul »
-
Åžtiai că orice bucătărie, indiferent cât de curată este, poate fi invadată, la un moment dat, de gândaci sau furnici? Află care sunt locurile din bucătărie în care se pot ascunde insectele ÅŸi cum pot fi acestea combătute. Insectele pătrund prin canalizare Å¢evile de scurgere sunt un loc ideal, mai ales că acestea sunt ascunse în masca de la chiuvetă, unde, de cele mai multe ori, păstrăm coÅŸul de gunoi. Ce-i de făcut: AruncaÅ£i zil...Citeste tot articolul »
-
In vederea protejarii pomilor din livezi, fie de orice natura, contra rozatoarelor, metoda de aparare o constituie imprejmuirea cu gard din plasa de sarma inalt de doi metri, inca din anul plantarii. Marginile gardului din sarma se introduc in sol circa 10-15 cm si se fixeaza cu carlige, pentru a impiedica patrunderea iepurilor pe sub plasa. Daca gardul din plasa de sarma are o inaltime mai mica de 2 m, in iernile cu strat gros de zapada sau cu viscol se creeaza posibilitatea ca ...Citeste tot articolul »
-
Prin intermediul unor sofisticate metode de calcul, cercetatorii canadieni au reusit sa demonstreze ca rozatoarele nu se misca la intamplare. Notiunea de "loc" si "itinerariu" este considerata naturala in viata de toate zilele, dar modalitatile prin care iau nastere asemenea idei abstracte au fost multa vreme obiectul unor dezbateri aprinse. Explorarea detine un rol central atat in comportamentul soarecilor, cat si in cel uman, si a fost studiata la roatoare de cel...Citeste tot articolul »
