Molia strugurilor

Eudemisul (Lobesia botrana) este un fluture mic, de culoare cenusie, cu aripile dinainte pestrite. Are 3 generatii pe an. Primavara, in luna mai, apar fluturii care se imperecheaza si depun ouale pe bobocii florali, circei si chiar frunze. Omizile aparute se hranesc cu bobocii florali pe care ii infasoara cu o tesatura fina, matasoasa. Omizile din generatia a II-a (de vara) si a IlI-a (de toamna) ataca boabele, pagubele putind fi foarte mari. Pe timp secetos boabele atacate se usuca, se zbircesc ca o punga, iar pe timp ploios, pe ranile provocate de larve se instaleaza diverse mucegaiuri, care conduc la putrezirea in masa a strugurilor.

Combatere. in cazul plantatiilor puternic infestate se aplica doua tratamente (la generatia de primavara si vara). De obicei, la generatia de toamna nu se aplica tratamente, pentru a evita intoxicatiile. Se recomanda stropiri cu unul din insecticidele: Decis 2,5 EC, Carbetox (0,3%), Parathion (0,06%), Wofatox-50 (0,1%) s.a., cu respectarea stricta a timpului de pauza, de la stropit pina la recoltat.

Erinoza vitei de vie

Erinoza vitei de vie sau basicarea este o consecinta a atacului produs de un paianjen microscopic Eriophyes vitis. Primavara, paianjenii ies din locurile de iernare si ataca frunzele tinere pe partea inferioara. Ca urmare a atacului, pe fata inferioara a frunzelor apar pete cu aspect pislos, iar pe partea superioara basicari de culoare mai inchisa decit restul frunzei.

Combatere. Se aplica aceleasi tratamente ca si in cazul paianjenului rosu al vitei de vie.

Paianjenul rosu al vitei

Tetranychus urticae sau Tetranychus altheae este raspindit in toate podgoriile din tara noastra. Ataca frunzele pe fata inferioara, unde tese un paienjenis fin. Frunzele atacate se usuca si cad in cele din urma.

Combatere. Efectuarea araturii sau sapei adinei de toamna, care contribuie la distrugerea adultilor hibernanti, distrugerea buruienilor pe care se inmulteste acest daunator si stropiri cu Dibutox (1%), in perioada de repaus si cu DEF 25 CE (0,2%), Omite (0,2%), in perioada de vegetatie.

Virozele vitei de vie

Virozele sint boli cu caracter infectios, provocate de agenti patogeni, numiti virusuri. In tara noastra au fost semnalate, la vita de vie, o serie de viroze, dintre care cele mai raspindite sint scurtnodarea, ingalbenirea aurie, rasucirea frunzelor, boala lemnului striat, mozaicul nervurian, marmorarea.

In prevenirea aparitiei si raspindirii virozelor se adopta masuri indirecte ca: lichidarea focarelor de infectie.

Cancerul bacterian al viei

Boala este produsa de bacteria Agrobacterium imefaciens care traieste in sol si patrunde in tesuturi, prin rani. Se manifesta pe elemetele lemnoase ale butucului (coarde, cordoane, tulpini etc.), prin aparitia la suprafata organelor a unor tumori de dimensiuni variabile, acoperite cu un tesut buretos, specific. In general, tumorile se formeaza la punctul de altoire, in zonele in care coardele au fost ranite (prin rasucire, grindina, rupere etc). Prezinta atacuri mai intense plantatiile situate pe terenuri grele, compacte, umede, reci, cu aciditate ridicata, fertilizate unilateral, in exces cu azot si afectate de ingheturi puternice in timpul iernii.

Masuri de prevenire si combatere. Se evita amplasarea plantatiilor pe terenuri grele, reci, cu exces de umiditate. In cazul fertilizarii cu ingrasaminte minerale, dozele de potasiu vor fi superioare celor de azotat. La plantare se vor folosi numai vite sanatoase. Cele ce prezinta simptome ale acestei boli se elimina de la plantat. In timpul perioadei de repaus sint necesare tratamente cu Dibutox (1%) sau Formol (2%).

Antracnoza vitei de vie

Boala este produsa de ciuperca Gleosporium ampelophagum. Sint atacate toate organele aeriene ale vitei de vie, in special primavara sau la inceputul toamnei. Pe lastar apar pete mici de culoare bruna, care pe masura ce cresc, devin unghiuloase si capata o culoare roscata cu o bordura mai inchisa. Tesuturile din dreptul petelor sint cufundate, avind aspectul unor ulceratii. Pe frunze boala apare sub forma unor leziuni punctiforme ca si pe lastar. Tesuturile din dreptul petelor se necrozeaza, se sfisie. Pe boabe, simptomele bolii devin vizibile inainte de intrarea in parga. Se observa la inceput numeroase pete punctiforme, care pe masura ce boala evolueaza, cuprind zone mai mari din suprafata bobului, se adancesc, afecteaza miezul, producind uscarea prematura a boabelor.

Masuri de prevenire si combatere. Pentru a preveni atacul de antracnoza, se recomanda aplicarea in timpul repausului, pina la umflarea mugurilor, stropiri cu zeama bordeleza 3% sau cu Dibutox 1%. In timpul perioadei de vegetatie, dupa ce lastarul a atins 5-10 cm lungime, se fac stropiri repetate la avertizare, folosind unul din produsele: Polyrarn combi (0,2%), Orthocid 50 (0,25%) sau Ortophal-tan (0,2%). Rezultate bune se obtin si prin folosirea zemei bordeleze in concentratie e 0,5-0,75%.

Putregaiul cenusiu al strugurilor

Boala este provocata de ciuperca Botrytis fuckeliana si poate ataca frunzele, lastarii tineri, dar cel mai frecvent si mai puternic boabele mature, aproape de cules. Boabele atacate se inmoaie, crapa si se acopera cu un mucegai abundent, cenusiu-brun, care poate cuprinde intregul strugure.
In unele cazuri, in toamnele calde si uscate, boabele atacate nu se mai acopera cu mucegai, ci se stafidesc, prin pierderea apei, aceasta forma fiind numita "putregai nobil".

Masuri de prevenire si combatere. Pentru combatere se recomanda o serie de masuri de igiena culturala, la care se asociaza stropirile cu Rovral. Pentru a se ob tine insa rezultate bune, este necesar d-primul tratament sa se faca imediat dupt inflorit, apoi si in momentul formarii complete a strugurelui (la cea 20-30 zile de la inflorit) si un alt tratament ia intrare; strugurilor in pirga.

Rezultate bune se obtin daca tratamentele de prevenire a manei, dupa inflorit se executa cu produse care actioneaza si impotriva putregaiului cenusiu (Captadin Ortophalthan).

Pentru a preveni instalarea atacului putregai cenusiu se va acorda, de asemenea, o atentie deosebita combaterii moliilor din generatiile a II-a si a III-a.

Fainarea vitei de vie

Boala este produsa de ciuperca Uncinula necator cu forma conidiana Oidium tuckeri, afectind toate organele verzi ale vitei de vie : frunze, lastari, flori, boabe. Atacul de oidium este favorizat de un timp calduros si secetos. Pe organele atacate se observa o pasla alba-cenusie, care poate acoperi in intregime sau numai partial organul respectiv. Cel mai frecvent este atacul pe struguri, produs imediat dupa legarea boabelor. Pielita atacata isi pierde elasticitatea, nu mai creste, crapa, apoi prin cresterea pulpei se rupe. In cazul unor atacuri puternice ciorchinii se usuca inregistrandu-se pierderi mari de recolta.

Masuri de prevenire si combatere. Pe linga masurile culturale, se efectueaza prafuiri cu sulf pulbere (25-30 kg/ha), ori stropiri cu sulf muiabil (0,4%), Karat-hane (0,05-1,0%), Rubigan sau Topsin (0,1%) etc.

In mod obisnuit se aplica 3-4 tratamente, din care unele combinate cu stropirile pentru combaterea manei.

Mana vitei de vie

Boala este  produsa de o ciuperca, Plasmopara viticola. Ea ataca toate organele verzi ale plantei: frunze, lastari, inflorescente, boabe, circei si chiar muguri. Frunzele sint atacate din primele varste, maximum de sensibilitate prezentand cand ating suprafata de cea 20 cm patrati. Pe masura ce frunzele cresc si tesuturile imbatranesc, ele devin mai rezistente si infectiile cu mana se produc mai greu. Pe frunze aspectul atacului este diferit, in functie de stadiul de dezvoltare a bolii. Ciuperca patrunde in tesuturile frunIzei, pe fata inferioara a frunzelor, sau prin rani. In dreptul punctelor unde s-a produs infectia, dupa citeva zile, pe fata superioara a frunzei apar pete galbui, mai lucioase decit restul frunzei, asemanatoare cu petele de untdelemn, numite din aceasta cauza "pete untdelemnii". Dupa 1-2 zile, in functie de temperatura si umiditatea atmosferica, pe partea inferioara a frunzelor, in dreptul petelor untdelemnii apare un puf albicios, reprezentind fructificatiile ciupercii. Pe masura ce boala avanseaza, tesuturile din centrul petelor se brunifica si se usuca. Aceasta este faza de "arsuri pe frunze". Toamna (septembrie - octombrie), pe frunzele mature, in tesuturile infectate, apar numeroase pete mici, colturoase, brune, dand frunzei un aspect mozaicat. In aceste pete iau nastere sporii de iarna (oosporii), forma sub care ciuperca rezista peste iarna in frunzele cazute.

Cea mai pagubitoare forma de atac se manifesta pe inflorescente, care pot fi total distruse. Boabele sint atacate de la formarea lor pina la intrarea in parga.

Masuri de prevenire si combatere. Pentru prevenirea si combaterea manei la vita de vie se recomanda aplicarea unui complex de masuri culturale si tratamente chimice.

Masurile culturale se refera la: evitarea efectuarii de plantatii insuficient aerisite, legarea corecta a lastarilor, aplicarea echilibrata a ingrasamintelor, cu evitarea excesului de azot, executarea la timp a prasilelor, evitarea stagnarii apei in plantatii etc.

Tratamentele chimice au un rol preventiv, aplicandu-se prin stropiri in timpul incubatiei ciupercii. Pe vara se executa 4-8 si chiar 10 stropiri la avertizare, in functie de conditiile de mediu, mai numeroase in verile cu precipitatii multe. Deosebit de importante sunt tratamentele aplicate inainte de inflorit si imediat dupa legarea boabelor.
In prima parte a perioadei de vegetatie stropirile se fac cu produse acuprice si sistemice ca: Dithane M-45 (0,2%), Orto-phalthan 50 WP (0,2%), Captadin 50 PU (0,2%), Zineb S-80 (0,3-0,4%), Ridomil 48 WP (0,2%) etc.
Ultimele 2-3 stropiri se fac cu zeama bordeleza (0,75-1,00%) sau cu oxiclorura de cupru (Turdacupral - 0,4-0,5%). Pentru a spori remanenta solutiei pe plantele tratate se adauga un adeziv (Aracet - 0,2%).

Cochilisul strugurilor

Clysia arnbiguella. Este un fluturas mic, de culoare cenusie-murdar, mai putin frecvent ca Eudemisul, intilnit in special in zonele de silvostepa, a stejarului si fagului. Are doua generatii pe an. Prima generatie ataca bobocii florali, iar a doua boabele verzi.

Combatere. Sint indicate aceleasi tratamente ca si in cazul Eudemisului.

sursa: http://www.gradinamea.ro