COMBATEREA INSECTELOR SI ACARIENILOR IN INDUSTRIA ALIMENTARA

 Dezinsectia este ansamblul de actiuni prin care se urmareste combaterea artropodelor daunatoare, ce transmit boli infectioase si parazitare, degradeaza produse alimentare si furaje, genereaza discon­fort omului si animalelor.

Insectele, sub forma adulta sau larvara, infesteaza si infecteaza atât materiile prime, cât si produsele finite din industria alimentara, producând distrugeri, contaminari cu microorganisme si/sau paraziti, care duc la alterari ale acestor produse si care au ca rezultat însemnate pagube economice si transmiterea unor boli.

Pentru sectorul alimentar, insectele, mai mult ca în alte domenii, prezinta un real pericol prin capacitatea lor deosebita de a transmite (vehicula) un numar impresionant de germeni patogeni si mai ales a bolilor gastrointestinale.

Pentru industria alimentara, din multitudinea de specii de insecte existente, au o importanta epidemiologica deosebita mustele si gânda­cii si, într-o masura mai mica, furnicile.

Prin deosebita lor putere de înmultire si capacitate de adaptare, insectele realizeaza în timp infrapopulatii imense care compromit produsele alimentare. Prin modificarea calitatilor organoleptice, fi­zico-chimice si mi­crobiologice produsele alimentare invadate de in­secte sunt compro­mise, seconfisca si deci se creeaza pierderi econo­mice deosebite.

Întrucât caracteristicile sectorului alimentar limiteaza foarte mult utilizarea substantelor insecticide, ca mijloc specific de comba­tere a insectelor, lupta contra artropodelor se bazeaza în primul rând pe organizarea corecta a masurilor de prevenire a infestarii si în mai mica masura pe cele de combatere. Indiferent de masuri, la baza suc­cesului în combaterea artropodelor trebuie sa stea cunoasterea ama­nuntita a caracteristicilor bioecologice specifice fiecarei specii.

Aspecte bioecologice ale unor artropode din sectorul alimen­tar

Mustele. Pentru industria alimentara dintre speciile de muste mai impor­tante amintim: Musca domestica, M. caliphora, M. sarcophaga, M. pyophila casei, M. prothophormia etc. Sunt insecte a caror ciclu bio­logic se desf[1] 929x2313j 59;soara prin metamorfoza completa: ou - larva - nimfa - adult.

Femelele depun mai multe ponte (3-4) a câte 150-500 oua alun­gite si de culoare alb-galbuie pe orice produs alimentar. Larvele eclozioneaza în functie de temperatura, în 12-24 de ore, au aspect vermiform, sunt foarte vioaie, se dezvolta pe seama suportului ali­mentar, parcurg trei stadii larvare în circa 5-26 de zile. Larva de stadiul trei se transforma în nimfa (pupa) imobila, care nu se hraneste si poate ramâne viabila câteva luni. În conditii normale, din nimfa în 5-10 zile iese musca adulta.

Mustele adulte sunt foarte lacome si consuma o hrana foarte va­riata. Se hranesc prin absorbtia hranei lichide, iar în cazul celei solide elimina o picatura de saliva si apoi ingera ceea ce s-a dizolvat. Digera la fiecare 5-10 minute si regurgiteaza continutul stomacului sau cam de 6-12 ori pe ora, putând contamina diverse produse alimentare (sau alte suporturi) si suprafete cu care vin în contact, atât cu picioarele, cât si cu lichidul gastric regurgitat si excrementele depuse (Decun, l995).

Mustele au rol epidemiologic si epizootologic deosebit, deoarece transmit (sunt  numeroase boli dintre care amintim: fe­bra tifoida, paratifoida, polihepatita epidemica, dizen­teria,  toxiinfectii alimentare, holera umana, tuberculoza, numeroase viroze etc.

Gândacii. Din punct de vedere epidemiologic ne intereseaza gândacul negru (Blatella orientalis) si gândacul galbui-roscat sau svabl (Blattela germanica).  

Gândacul galbui-roscat (Blattela germanica) este o specie cos­mopolita, care se hraneste cu diferite produse alimentare; are 11-13mm.

Femela depune oua într-o capsula ovigera, pe care o poarta la extremitatea abdomenului timp de 25-30 de zile, din care eclozioneaza circa 20-30 de larve, care seamana cu adultul, dar sunt foarte mici. Într-un an o femela poate produce 4-5 capsule ovigere, iar durata ci­clului evolutiv este de circa 100 de zile. Longevitatea adultilor este de 6-7 luni.

Gândacul negru (Blatta orientalis) are corpul de 20-30mm si o culoare brun-neagra.

Femela depune circa 16 oua într-o capsula ce o poarta la capatul abdomenului timp de 12 ore pâna la 5 zile. O femela poate depune 1-18 capsule în locuri bine adapostite si calduroase, de obicei în apropie­rea hranei. Perioada de incubatie este de circa 60 de zile, dezvoltarea completa a unei generatii se realizeaza în 1-2 ani, iar longevitatea adultilor este de 1-6 luni.

Se hranesc cu dulciuri, pâine, cartofi, resturi alimentare si prefera locurile umede, întunecoase si calde.

Între cele doua specii se da o lupta apriga pentru spatiu, învin­gatori iesind, de regula, gândacii galbui-roscati, astfel ca în aceiasi în­capere nu vor fi gasiti împreuna.

Ambele specii pot rezista fara hrana 30-40 de zile si pot transmite numerosi germeni patogeni.

Furnicile. Sunt insecte care traiesc în colectivitati organizate. Pentru sectorul alimentar cele mai importante specii sunt: furnica de casa (Monmorium pharsonic), furnica neagra mica (Formica rufa), furnica bruna (Formica fusca) si furnica rosie (Formica sanguineia).

Femela (regina) depune în cuib numeroase oua, din care ies larve pe care le hranesc furnicile lucratoare. Larvele se transforma în nimfe care se gasesc în cocon. Din cocon iese furnica adulta cu sprijinul din afara a lucratoarelor, care rod peretele coconului.

Ca si gândacii, furnicile pot vehicula germeni patogeni si oua de paraziti, din locurile în care îsi cauta hrana, care ajung uneori si pe produsele alimentare.

În cele ce urmeaza prezentam câteva insecte depreciatoare (sau depredatoare) cunoscute sub denumirea de daunatori ai produselor ali­mentare.

Tenebrio molitor (gândacul de faina), are capul înfundat în to­race, culoare bruna si masoara circa 15-16mm. Se dezvolta prin me­tamorfoza completa (ou-larva-nimfa-adult). Este cosmopolit, tra­ieste în depozite de faina, paste fainoase si seminte etc., preferând zo­nele întunecoase si umede.

Dermestes spp. sunt gândaci de 7-10mm lungime, de culoare bruna-negricioasa sau bruna-roscata, cosmopoliti, care se gasesc în depozite de mezeluri, brânzeturi, în membrane naturale (intestine) etc. Se dezvolta prin metamorfoza completa depreciind substratul alimentar pe care se ga­sesc.

Enicmus minutus este un gândac mic, de 1-2,5mm, de culoare galben-bruna, cosmopolit, care traieste în depozite si invadeaza me­zelurile, sunca, pâinea, în general alimentele mucegaite. Evolueaza prin metamorfoza completa.

Dismassia parietariella (molia de suncarie), are culoare cafenie-neagra si o lungime de 6-7mm. Se dezvolta prin metamorfoza com­pleta si traieste în depozitele cu membrane si intestine, în încaperile de pastrare a suncilor si în încaperile pentru uscarea mezelurilor, pe care le degradeaza.

Piophila casei (musca de brânza), masoara 3-6mm lungime si are o culoare cafenie-neagra. Se dezvolta prin metamorfoza completa si traieste în cherhanale unde se pregateste pestele sarat, în depozitele de brânza telemea sau de carnuri sarate.

În fructe si vegetale uscate se întâlnesc moliile Plodia interpunctella si Ephestia figulilella, cât si numerosi acarieni.

În mazarea boabe, fasole si alte produse asemanatoare se întâl­nesc îndeosebi gargaritele (Bruchus pisorum respectivAcanthosce-lides obtectus).

În depozitele de cereale boabe, se întâlnesc de asemenea gargarite: Calandra granaria (gargarita grâului) si Calandra oryzae (gargarita orezului).

În cazul cerealelor si a boabelor de leguminoase, contaminarea cu gargarite se realizeaza în câmp, dar evolutia lor sederuleaza în timpul depozitarii.

Aprecierea gradului de infestare

În vederea organizarii unui plan de combatere a artropodelor în sectorul alimentar trebuie sa se faca o apreciere a gradului de infes­tare. Aprecierea aproximativa a gradului de infestare a artropodelor se face prin metoda observatiei simple a acestora în spatiile de productie, de depozitare, în anexele social-sanitare etc.

La aprecierea gradului de infestare cu daunatori a depozitelor de produse alimentare se vor cerceta minutios locurile întunecate, crapa­turile din pardoseala, fisurile din pereti, pânzele de paianjen de pe pe­reti si tavan, ambalajele (saci, prelate, lazi etc.).

De regula infestarea se realizeaza fie prin produsele contaminate care nu sunt controlate, fie prin folosirea unor ambalaje vechi care nu au fost în prealabil curatite si dezinfectate.

Pentru a preveni înmultirea artropodelor este foarte important controlul produselor la introducerea în depozit si apoi pe loturi, pe masura depozitarii.

În unele situatii se pot stabili si anumite grade de infestare. Ast­fel, dupa Otel si col., 1979, la acarieni se considera:

-          gradul I de infestare când la 1 kg produse se gasesc pâna la 20 de acarieni, indiferent de specie;

-          gradul II, peste 20 de acarieni la kg;

-          gradul III, infestare în masa.

La cereale se urmareste îndeosebi infestarea boabelor:

-          gradul I, circa 5 gargarite la kg;

-          gradul 11, pâna la 10 gargarite la kg;

-          gradul III, peste 10 gargarite la kg.

Analizele se fac cu ochiul liber sau folosind lupe care maresc de 8-10 ori.

Pentru aprecierea gradului de infestare a cerealelor în marile de­pozite se recolteaza cu sonde speciale probe reprezentative, din dife­rite locuri, din care apoi se iau probe medii de 200-300 g care se ana­lizeaza în laborator, cel mai târziu dupa doua zile de la recoltare.

Determinarea daunatorilor ascunsi în boabe se face prin sectio­narea acestora cu o lama si numararea artropodelor cu lupa din circa 50 de graunte, sau prin introducerea grauntelor în solutie saturata de NaCl.

Masuri de prevenire si combatere a artropodelor

Masuri de prevenire a artropodelor

În întreprinderile de industrie alimentara, datorita specificului pro­priu, masurile de combatere a artropodelor sunt limitate, greu de aplicat si necesita masuri cu totul speciale. Din acest motiv, lupta îm­potriva ar­tropodelor trebuie orientata spre masuri de prevenire a in­festarii.

Combaterea daunatorilor si a insectelor vectori ai diferitelor mi­croorganisme se realizeaza prin masuri care împiedica aparitia si dez­voltarea acestora în depozitele de produse alimentare.

Mijloacele de protectie contra artropodelor trebuie sa creeze conditii care sa nu permita patrunderea si dezvoltarea lor pe teritoriul si în încaperile întreprinderilor de industrie alimentara.

Dintre mijloacele de protectie contra artropodelor mentionam:

-          împiedicarea patrunderii insectelor în sectoarele de productie, depozite si anexe;

-          curatirea si dezinsectia periodica a locurilor de munca, a depo­zitelor si anexelor social-sanitare;

-          reglarea factorilor de mediu (temperatura, umiditate, aeratie etc.) din spatiile de productie si depozite pentru a nu permite dezvol­tarea artropodelor;

-          controlul riguros al materiilor prime ce se introduc în unitate, pentru a nu fi infestate si al produselor alimentare depozitate pâna la livrare, pentru a nu se infesta;

-          curatirea si dezinsectia permanenta a rampelor si platformelor de gunoi, care reprezinta unul din focarele de infestare, deloc neglija­bile, cu artropode.

Pentru a preveni infestarea cu muste prezentam câteva masuri minime si anume:

-          înlaturarea tuturor posibilitatilor de dezvoltare a larvelor prin salubrizarea perfecta a întreprinderii si a spatiilor din jur;

-          împiedicarea patrunderii insectelor adulte în spatiile întreprinde­rii prin închiderea ermetica si automata a usilor siprin aplicarea sitelor la ferestre;

-          realizarea prin ventilatie a unui contracurent;

-          mentinerea pe cât posibil a unei lumini difuze;

-          protectia produselor alimentare;

-          folosirea benzilor lipicioase si a momelilor toxice.

Dezvoltarea gândacilor este împiedicata prin:

-          mentinerea în permanenta a unei curatenii perfecte;

-          spalarea periodica cu apa fierbinte si soda a pardoselii (pentru gândacii negri) si a peretilor si mobilierului (pentrugândacii galbui-roscati).

Prevenirea invaziei cu furnici (lucratoare) se realizeaza prin:

-          astuparea prin zidire a tuturor sparturilor;

-          spalarea cu apa fierbinte si soda a pardoselii;

-          controlul atent al spatiilor din imediata apropiere a între­prinderilor pentru recunoasterea coloniilor.

Prevenirea infestarii cu artropodele ce se dezvolta în produsele alimentare se realizeaza prin împiedicarea patrunderii în spatiile de prelucrare sau depozitare a produselor infestate; iar prevenirea infesta­rii produselor curate se realizeaza prin curatirea si dezinsectia sanitara corecta a ambalajelor, a spatiilor de lucru si a depozitelor.

Mentinerea unor temperaturi în jur de 0ºC sau de 45-50ºC, dupa cum permite produsul alimentar respectiv, asigura, în general, distru­gerea eventualelor artropode si împiedica realizarea ciclului evolutiv (biologic).

Aerisirea, ventilarea, lumina si umiditatea reduse sunt nocive pentru majoritatea daunatorilor.

Mijloacele chimice de combatere a artropodelor

Combaterea prin mijloace chimice a artropodelor se bazeaza pe utilizarea unui numar foarte mare de substante chimice diverse, care se aplica sub forma de pulberi, solutii, emulsii sau aerosoli.

Aceste substante se numesc generic insecticide.