Furnica rosie faraon
Aspect: regina are 3,9 – 4,9 mm lungime, lucrătoarele au 2 – 3,2 mm lungime, iar masculii – 2,9 – 3,4 mm; lucrătoarele au culoarea galbenă ca a chihlimbarului până la galben — portocaliu, şi o parte posterioară ascuţită de culoare închisă; suprafaţa corpului este acoperită de peri rari şi are un aspect mat datorită microstructurii sale fine; regina este maro şi are pe suprafaţa corpului nişte peri aspri şi rari, ce ajung la 0,1 mm lungime; masculii sunt de culoare castaniu închis, cu antene şi picioare colorate galben pal.
Biologie: O colonie de furnici faraon numără până la 300.000 de indivizi, printre care 2000 de regine, care se reproduc toate, asigurând astfel o permanentă înmulţire. Întemeierea coloniilor se face de obicei prin construirea unui cuib din ramuri. Grupe mici de lucrătoare transportă larvele şi numai în 16 zile pot lua naştere alte furnici, care să se reproducă sexuat. În general evoluţia de La stadiu! de ou la cel de furnică adultă durează, pentru lucrătoare, aproximativ 38 de zile şi pentru regine şi masculi în jur de 42 de zile. Furnica faraon preferă o climă caldă şi o umiditate relativă a aerului cu valori crescute. Spre deosebire de furnicile obişnuite, această specie este activă pe tot parcursul anului.
Răspândire: specia provine din zonele tropicale ale Indiei sau Africii. Prin circulaţia internaţională a mărfurilor, ea s-a extins aproape în toată lumea. In Austria s-a constatat prezenţa ei pentru prima oară în anul 1970, iar în alte ţări europene chiar mai devreme. La noi poate fi găsită în apartamente, case, sere, spitale, bai publice, brutării şi hoteluri. O invazie de furnici faraon nu are nimic de a face cu igiena şi curăţenia casei. Ele sunt aduse accidental odată cu diverse lucruri (alimente, mâncare de animale sau rufe aduse de la spălătorie) şi se extind rapid în toată clădirea, dacă condiţiile de mediu sunt adecvate.
Dăunător: Dăunător important pentru igienă, dar şi pentru provizii şi materiale. Furnica faraon este omnivoră (polifagă) şi se hrăneşte cu substanţe bogate în albumină, precum came, cârnaţi şi pâine, dar şi sânge, puroi şi salivă. Spre deosebire de speciile obişnuite de furnici, ele nu sunt atrase în primul rând de hrană bogată în carbohidraţi (dulciuri). Furnica faraon provoacă pagube materialelor, când pătrunde în aparate electronice, de exemplu în computer, unde provoacă scurtcircuite. Specia este purtătoare de numeroase boli, cum ar fi Salmonella, streptococi şi stafilococi. Datorită faptului că sunt atrase de bandaje şi pansamente şi se hrănesc cu carne şi sânge din răni, transmiţând totodată diverşi microbi, ele reprezintă o problemă serioasă, mai ales în spitale.
Prevenire: Spaţiile să fie controlate regulat în vederea unei invazii. Alimentele, mai ales cele bogate în albumină, să fie păstrate la rece şi în locuri uscate.
Combatere: Din cauza pericolului pe care îl reprezintă acest dăunător, în legislaţia multor ţări europene este prevăzută obligaţia fiecărui cetăţean de a raporta existenţa unei invazii la ministerul sănătăţii, precum şi obligaţia fiecăruia de a lua măsurile necesare combaterii invaziei, angajând o firmă profesionistă de dezinsecţie. O combatere a invaziei este încununată de succes numai dacă se tratează întregul areal al acesteia, pe o perioadă mai lungă de timp. Combaterea atacului acestor furnici într-un apartament privat dintr-un bloc nu este eficientă, deoarece furnicile vor reveni în apartament din alte zone infestate ale blocului. Pentru eliminarea furnicilor faraon, firmele de dezinsecţie utilizează o combinaţie de metode de combatere. Aceasta presupune folosirea insecticidelor de contact (substanţă activă – cipermetrina), a momelilor cu hrană în capcane speciale (cu lichide sau prafuri) şi a momelilor sub formă de gel, ce conţin microcapsule cu preparate pe bază de ester al acidului fosforic. Gelul este aplicat în locuri strategice, inclusiv în spaţii înguste şi crăpături greu accesibile. O altă metodă de combatere poate fi pusă în aplicare în zilele friguroase de iarnă , când clădirea nu mai este încălzită 1-2 zile, lăsând temperatura sa scadă. Furnica faraon fiind o specie iubitoare de căldură, moare la temperaturile scăzute din timpul iernii. Dacă se foloseşte această variantă, trebuie luate măsurile corespunzătoare de protecţie împotriva îngheţului, cum ar fi golirea conductelor de apă. O combatere eficientă durează deseori până ia un an, iar apoi rezultatele ei trebuie controlate permanent.
sursa:http://www.daunatori.info
