Gargarita orezului
Aspect: 3-3, 5 mm lungime; de culoare maronie, având patru pete de un roşu deschis pe aripi (elitre); forma corpului alungită şi ovală; capul prelungit cu o trompă; antenele îndoite şi inserate la baza trompei.
Biologie: Femelele îşi depun ouăle în grăunţe de cereale. Mai întâi rod o gaură în sămânţă şi apoi îşi depun oul înăuntrul ei. în continuare, gaura este sigilată cu ajutorul unor secreţii. O singură femelă poate depune între 100 şi 200 de ouă. La temperaturi de 13° C sau mai mult, specia se înmulţeşte relativ rapid, iar la temperaturi mai ridicate, de aproximativ 20-25° C, se ajunge la înmulţire în masă. Ca şi la ruda lor cea mai apropiată, gărgăriţa grâului, larvele gărgăriţei orezului se dezvoltă în interiorul grăunţelor de cereale, pe care o golesc în întregime în decursul evoluţiei larvare. Evoluţia embrionară durează în general trei zile. Stadiul de larvă ţine aproximativ 16 zile, după care se face transformarea în pupă. Gărgăriţele mature îşi fac drum către exterior, mâncând coaja seminţei şi părăsesc astfel încăperea în care au crescut. în spaţii încălzite pot apărea şi 3-4 generaţii pe an. Gărgăriţele orezului pot zbura şi au o sensibilitate relativă la frig. La temperatura de 0° C ele mor rapid.
Răspândire: Gărgăriţa orezului poate fi găsită în depozite de cereale şi în întreprinderi ce se ocupă cu prelucrarea alimentelor. Din aceste locuri sursă ale invaziei, odată cu alimentele ajung şi gărgăriţele în case private.
Dăunător: Tipic dăunător de provizii. Gărgăriţele şi larvele lor produc pagube produselor depozitate, hrănindu-se cu ele. Larvele golesc grăunţele dinăuntru spre înafară, spre deosebire de gărgăriţele adulte care atacă grăunţele din exterior. Alimentele infestate sunt contaminate cu produse ale năpârlirii şi excremente, şi trebuie înlăturate. Este posibilă o invazie secundară prin ciuperca de mucegai şi acarienii de fructe.
Prevenire: cămările şi dulapurile cu provizii precum şi depozitele trebuie verificate în vederea unei posibile invazii. Alimentele, care aparent nu au fost contaminate, trebuie preventiv congelate mai multe zile la temperatura de -18° C sau încălzite pentru o jumătate de oră la 60° C. Alimentele să fie păstrate în recipiente bine închise.Combatere: Alimentele infestate să fie îndepărtate şi încăperile de depozitare să fie curăţate. Crăpăturile şi găurile să fie bine aspirate, iar după curăţarea lor se recomandă uscarea cu feonul cu aer cald. Este posibilă combaterea directă a invaziei cu ajutorul insecticidelor de contact. Cotloanele inaccesibile ar trebui acoperite cu borax sau pământ de diatomee.
O specie asemănătoare este gărgăriţa porumbului (Sitophilus zeamais), care se găseşte pe câmpurile din regiunile tropicale şi subtropicale, unde atacă specii de porumb. Larvele se dezvoltă în interiorul seminţelor de porumb. Au fost aduse şi la noi odată cu mărfurile de import.
sursa:http://www.daunatori.info
