Molia fructelor uscate(Plodia interpunctella)
Aspect: 4-10 mm lungime; anvergura aripilor este de 13-20 mm; aripile anterioare au vârfurile roşii — arămii, restul aripii fiind de culoare gri deschis până la gri — gălbui; aripile posterioare sunt colorate gri deschis până la gri — gălbui; culoarea larvelor (omizi) depinde de hrană şi poate fi albă, verzuie sau roşiatică; au două antene lungi ca două fire, compuse din mai multe segmente.
Biologie: După copulaţie femela depune între 200 şi 400 de ouă într-un loc bogat în hrană. Din ouă ies omizi de culori diferite, ce vor trece prin 5, uneori 7 stadii larvare.
în această perioadă omizile trec printr-o fază de hrănire intensivă, timp în care acumulează suficiente substanţe nutritive şi îşi creează rezerve de energie. Larvele se hrănesc cu fructe uscate, păstăi ale leguminoaselor, produse din cereale, ciocolată, nuci, mirodenii, ceai, cafea, fulgi de ovăz, alune, stafide etc. Hrana este de asemenea acoperită cu o pânză deasă. După etapa de hrănire urmează etapa de deplasare, ce durează de la trei până la zece zile şi la sfârşitul căreia larva îşi găseşte un loc ferit în afara proviziilor de hrană, unde se transformă în pupă. în condiţii optime de temperatură, cum se găsesc în locuinţele încălzite, după numai două săptămâni iese fluturele din cocon. In încăperi neîncălzite, de exemplu un siloz de cereale, poate interveni o întrerupere de câteva luni a ciclului evolutiv, numită diapauză. In condiţii favorabile pot apărea într-un an peste trei generaţii de molii, pe când în condiţii mai puţin favorabile se observă numai 2-3 generaţii pe an. Animalele adulte trăiesc aproximativ două săptămâni.
Răspândire: Moliile fructelor uscate pot fi găsite în magazii de cereale, supermarketuri, depozite, silozuri, mori, brutării precum şi în cămările şi dulapurile de alimente din case şi apartamente.
Dăunător: tipic dăunător de provizii şi igienă. Pagubele survin odată cu etapa de hrănire a omizilor şi datorită contaminării alimentelor cu excremente, produse ale năpârlirii şi fire de pânză.
Prevenire: La intervale regulate să se caute pânze în dulapurile şi încăperile cu alimente. Să se instaleze plase de muşte la ferestre, pentru a împiedica intrarea insectelor. Seara, când se aeriseşte camera, să nu se aprindă lumina. Dulapurile să fie ţinute închise. Mâncarea trebuie păstrată în vase etanşe.
Combatere: Alimentele contaminate nu mai pot fi consumate şi trebuie aruncate. Dulapurile şi încăperile cu alimente trebuie curăţate temeinic. Să se folosească un feon cu aer cald pentru încălzirea colţurilor şi cotloanelor inaccesibile. Alimentele, care par a nu fi fost contaminate, să fie congelate, pentru mai multă siguranţă, timp de o săptămână sau să fie încălzite aproximativ jumătate de oră în cuptor la 60-80° C, iar apoi să fie puse în vase bine închise (cutii, recipiente de sticlă). Capcane adezive, ce conţin feromoni, ajută la controlarea şi diminuarea invaziei. Masculii ademeniţi vor rămâne prinşi în aceste capcane. In continuare se vor folosi insecticide de contact pentru a elimina insectele. Deseori după terminarea intervenţiei de combatere a moliilor, apare o nouă invazie, deoarece nu toţi indivizii (mai ales cei din stadiul de pupă) au fost înlăturaţi. In cazul unei invazii deosebit de grave, se recomandă combaterea acesteia pe cale biologică, cu ajutorul viespilor parazite Trichogramma evanescens sau Habrobracon hebetor.
sursa:http://www.daunatori.info
